Localitate minieră din Munţii Apuseni, judeţul Alba, Transilvania, România. Este situată în Valea Roşiei, străbătută de râul Roşia.Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roşiatică, de unde şi denumirea comunei în română şi maghiară. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice; conţinutul apei depăşeşte de 110 ori limita legală la zinc, de 64 de ori la fier şi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă, locuitorii fiind nevoiţi să îşi procure apă de la zeci de kilometri distanţă.
Turism
Roşia Montană este situată în centrul Munţilor Apuseni, la poalele Munţilor Metaliferi la 80 km de oraşul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni şi 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN 74 şi DN 75 accesul se face cu uşurinţă din toate părţile:Din Alba Iulia pe DN 74 pe ruta Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Roşia Montană.Din Cluj-Napoca pe DN 75 pe ruta Cluj-Napoca – Turda – Baia de Arieş – Câmpeni – Roşia Montană.Din Oradea pe DN 76 şi DN 75 pe ruta Oradea – Beiuş – Ştei – Nucet – Câmpeni – Roşia Montană.
Prezentare
Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei, nume căpătat datorită culorii roşiatice a apei din cauza conţinutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate.Munţii sunt acoperiţi de păduri, păşuni sau fâneţe dând aspectul specific Munţilor Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale numite “tăuri”. Aceste lacuri au fost creeate iniţial pentru a folosi activităţii miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement.În apropierea Roşiei Montane se află doua formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic si Dealul Cetăţii.
Obiective
Intrarea în galeriile romaneDealul Cetăţii este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile şi puţurile din fostele mine romane. Se află la aproxiamtiv o jumătate de oră de mers din centrul comunei. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.Hr şi denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperită în anul 1854 şi în prezent se află expusă în Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatări miniere. Este şi locul amplasării cetăţii Alburnus Maior.Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii în apropierea fostelor exploatări romane şi a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, , unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină si 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirilor arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului.Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „şteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”.
Monumente naturale
Piatra CorbuluiPe raza comunei Roşia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată.Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. Rezervaţia geologică ocupă o suprafaţă de 5 ha, la altitudini cuprinse între 950 si 1100 m şi deţine acest statut din anul 1969.Formaţiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăţi în ruine sau a capului unui corb, de unde şi denumirea. Stâncile sunt supuse unui proces intens de modelare şi dezagregare. Crestele stâncilor sunt presărate cu ace şi turnuri ascuţite şi surplombe imense ce indică locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de rocă. Numeroasele excavaţii din stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse.În apropierea Pietrei Corbului, între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii se află altă formaţiune geologică protejată, numită Piatra Despicată. Este formată dintr-o stâncă imensă, separată de sol şi formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Provenienţa stâncii este necunoscută. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaş ce o transporta pe braţe peste Munţii Apuseni cu mii de ani în urmă.Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial.
Lacuri
Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „şteampuri”. Debitul pâraielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcţiune a şteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru şteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există şi astăzi şi nemaifiind utile scopului lor iniţial au fost amenajate pentru piscicultură, agrement şi pescuit sportiv. Tăul CorneiTăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roşia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 şi a primit numele de Tăul Mare datorită întinderii lui pe o suprafaţă mai mare decât celelalte lacuri.Tăul Cornei este situat la obârşia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanţă de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase şi mai vizitate tăuri din zonă.Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roşia, la mică distanţă de Tăul Cornei la aceeaşi altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre dealurile din împrejurimi şi de o pădurice de brazi, de unde şi denumirea.Tăul Ţarinii este cel mai înalt lac din bazinul Roşiei situat la o altitudine de aproape 1000 m în apropiere de Tăul Mare. Lacul este înconjurat de o ţarini, de unde şi denumirea, şi de câteva case împrăştiate prin apropiere. Datorită poziţiei într-un loc deschis, de pe malurile lacului se deschide o panoramă spre Vârful Vulcan (1263 m) declarat monument al naturii datorită formaţiunilor sale carstice.Alte lacuri din bazinul Roşiei sunt: Tăul Anghel, situat în imediata apropiere de Tăul Brazi la nici 100 m distanţă; Tăul Muntari, cel mai vechi şi mai mic din zonă; Tăul Gaurari, aflat pe Valea Seliştei un, afluent direct al Abrudului şi Tăul Cartuş aflat puţin mai jos de Tăul Brazi într-o albie îngustă.
Legende
Roşia Montană este un loc al poveştilor. Printre localnici circulă fel de fel de poveşti despre morojnete şi vâlve. Morojnetele se cred a fi nişte fiinţe ce după miezul nopţii se dau de trei ori peste cap şi se transformă într-un animal asemănător cu veveriţa şi care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fii nişte stafii care pot lua diferite forme şi trăiesc în fostele mine şi se arată din când în când localnicilor.Legenda Întemeierii Roşiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanţa care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare şi şi-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanţa.
Personalităţi
Enea Hodoş (1858 – 1945), folclorist, scriitor.
