Locul
Rosia Montana este o comuna din Muntii Apuseni, situata intr-o zona care adaposteste cel mai mare zacamant de aur din Europa.
O zona exploatata din vremea lui Traian pana in prezent, o zona care si-a luat numele de la culoarea apelor curgatoare poluate de activitatile miniere milenare.
Pana in luna mai 2006 zacamintele de aur si argint din Rosia Montana au fost exploatate de catre Statul Roman prin Compania Nationala a Aurului, Cuprului si Fierului, Minvest SA, prin filiala sa Rosiamin.
Aceasta exploatare depindea financiar pana in momentul inchiderii sale de subventiile de la stat si genera anual pierderi de peste trei milioane de euro. Acesta a fost unul din motivele pentru care a fost inchisa. Acest fapt va avea consecinte economice si sociale grave: rata somajului va ajunge la 90%, iar lipsa locurilor de munca si a surselor de venit va forta oamenii sa paraseasca zona Rosia Montana.
RosiaMin, filiala din Rosia Montana a Companiei Minvest Deva a fost inchisa in luna mai 2006 datorita, in principal, datoriilor istorice acumulate de Minvest Deva / E. M. RosiaMin Rosia Montana.
Lipsa fondurilor a impiedicat compania sa respecte graficul de esalonare a datoriilor, fortand furnizorul de energie electrica sa intrerupa furnizarea energiei. Ca urmare, toate activitatile miniere au fost oprite.
In locul Minvest S.A., compania canadiana Gabriel Resources Ltd. – principalul actionar al Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC) si detinatoarea licentei de exploatare – propune o exploatare miniera la scara mare.
Acest proiect, finantat integral de Gabriel Resources – o companie cotata la Bursa din Toronto, va folosi practici si tehnologii miniere moderne, care s-au dovedit profitabile in intreaga lume. De asemenea, proiectul include si reabilitarea ecologica a zonelor afectate de minerit si a apelor puternic poluate de activitatile miniere anterioare, la o scara fara precedent in Romania.
Politica
Militantii pentru protectia mediului, condusi de diverse organizatii neguvernamentale si in particular de ONG-ul Alburnus Maior, avertizeaza ca aprobarea proiectului ar insemna o noua catastrofa ecologica.
În Romania si in Ungaria, grupurile care se opun proiectului Rosia Montana mizeaza pe vechile resentimente fata de companiile straine si fata de capitalism in general, precum si in intens citata declaratie a fostului prim-ministru al Romaniei, Adrian Nastase, in care spunea ca din minerit nu vor castiga decat strainii, care “vor lua aurul si vor lasa cianura.”
Daca voturile ar fi o unitate de masura, majoritatea locuitorilor Rosiei Montane inclina spre aprobarea proiectului.
Primarul comunei, un suporter al mineritului modern, a fost recent reales cu aproximativ 90% din voturi, in timp ce diferiti candidati sustinuti de Alburnus Maior au ramas cu 9% din voturi. Cum vremurile minei de stat se apropie de final, o majoritate in crestere inclina sa fie de acord cu un fost miner din Rosia Montana, acum pensionar, pe nume Imre Eckhardt, citat intr-un buletin de stiri recent: “Oamenii sunt mahniti, pentru ca munca in mina actuala este nesigura si stim ca mineritul in vechiul sistem nu mai poate continua. Noua mina este singurul lucru care poate salva satul si avem nevoie de investitii, fie ca sunt locale sau straine. Cei care se opun minei nu propun nici o alta alternativa.”
Controversa
Proiectul Rosia Montana este un subiect controversat in Romania, in Ungaria si la Bruxelles, unde este privit ca un test al tranzitiei Romaniei catre economia de piata.
Centrul acestei controverse este folosirea cianurii pentru extragerea aurului, o metoda folosita in mod curent in peste 400 de mine de aur din intreaga lume, inclusiv din Europa.
Aceasta metodologie presupune construirea unei uzine de procesare a minereului, prevazuta cu o unitate de distrugere a cianurii si cu un iaz de decantare pentru stocarea sterilului de procesare.
Din pacate, la baza acestei controverse se afla accidentul de la Baia Mare din ianuarie 2000, cind ploile abundente au dus la fisurarea si revarsarea unui iaz de decantare al unei companii australiene in riul Tisa, un afluent al Dunarii, poluand astfel intregul sistem hidrografic, pana in Ungaria.
Decizia
Toate cele 10 capitole ale Studiului de Impact (Environmental Impact Assessment – EIA) au fost finalizate de catre echipa independenta EIA.
Acest studiu documenteaza toate aspectele proiectului minier Rosia Montana de la faza de constructie si pana la cea de inchidere, reabilitare si post-inchidere. In momentul de fata, se lucreaza la finalizarea ambelor versiuni (romana si engleza) in conformitate cu prevederile conventiei de la Espoo (Ungaria este singura tara care s-a declarat parte interesata in evaluarea EIA). Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului va fi depus in cel mai scurt timp. Depunerea EIA catre autoritatile romane va fi urmata de o perioada de consultari publice.
Pe baza acestui raport, Guvernul Romaniei urmeaza sa decida daca va emite proiectului acordul de mediu, o decizie asteptata in al treilea trimestru a lui 2006.
Miza acestui proiect este o cantitate de peste 300 de tone de aur, ceea ce ar putea insemna beneficii de sute de milioane de dolari pentru Romania si cresterea nivelului de trai al locuitorilor unei zone declarata de statul roman ca fiind defavorizata.
De asemenea, lipsa unui client interesat de preluarea concentratul cu continut aurifer de la RosiaMin a contribuit in mare masura, la inchiderea companiei.
Pana acum concentratul era rafinat, in vederea obtinerii aurului, de catre societatea Transgold Baia Mare. Din pacate, si aceasta companie fost inchisa in martie 2006, lipsind RosiaMin de principalul sau partener de afaceri. In ciuda eforturilor facute, pana in luna mai, nu s-a gasit nici un client doritior sa cumpere concentratul in vederea procesarii. Absenta incasarilor pe parcursul ultimelor doua luni a pus RosiaMin in imposibilitate de plata, compania nemaiputand plati salarii, consumabilele, furnizori, etc.
La aceasta s-au adaugat si lipsa avizelor de functionare (in special la iazul de decantare de pe Valea Selistei), lipsa acordului de mediu, lipsa programului de implementare a unor masuri de reducere a impactului asupra mediului.
Trebuie mentionat, insa, si faptul ca inchiderea RosiaMin facea parte si din planul Ministerului Economiei si Comertului de incetare a activitatii la unele mine, numita Strategia de Restructurare a Companiilor din Minerit (Ordonanta nr. 75 din 25 martie 1999).
Chiar daca la terminarea contractului de munca minerii vor continua sa primeasca plati compensatorii, efectele inchiderii RosiaMin nu vor intirzia sa apara.
Una din primele consecinte cu impact economic si social major va fi cresterea ratei somajului, la circa 90 la suta.
Absenta unor investitii majore in aceasta zona va obliga populatia locala sa gaseasca alte surse de venit, cel mai probabil in alte parti ale tarii. O mare parte a populatiei din Rosia Montana a ales deja sa se mute, in cautarea unei vieti mai decente. Odata cu inchiderea RosiaMin, efectele degradarii mediului datorata fostelor lucrari miniere poluare vor deveni si mai vizibile.
Optiunile
Cel mai puternic argument pentru deschiderea minei nu contrazice argumentele militantilor pentru protectia mediului, ci le sustine: dealurile, vaile si raurile din Rosia Montana sunt puternic poluate si degradate – incarcate de arsen, zinc, fier si scurgeri de ape acide, rezultata din aproape 2000 de ani de minerit.
Cine va reabilita aceasta zona, daca nu RMGC, prin promisiunea cu valoare juridica pe care a facut-o? O mina de aur privata, condusa dupa practici industriale internationale de top si in conformitate cu standardele UE impuse dupa accidentul de la Baia Mare, va aduce la Rosia Montana bunastarea, forta de lucru si tehnologia necesare reabilitarii ecologice a zonei. Altfel, ele vor ramane asa cum sunt acum, pentru ca statul roman este mult prea impovarat de cheltuieli.
Cel mai important este insa planul de management pentru folosirea, transportul si distrugerea cianurilor.
Vor fi implementate tehnologii care reduc concentratiile de cianuri sub limita de siguranta desemnata de UE; planul se va conforma in totalitate standardelor impuse de Programul Natiunilor Unite de Protectie a Mediului (UNEP) si Codului International de Management al Cianurii (elaborat in urma si datorita accidentului de la Baia Mare). Afirmatiile RMGC ca cianurarea minereului nu va reprezenta nici un fel de pericol pentru populatia, fauna si flora din zona se bazeaza pe experienta marilor mine de aur din SUA, Spania, Finlanda, Australia, Noua Zeenlanda si din alte tari, unde aceeasi tehnologie se aplica de mult timp.
Viitorul
Intr-o lume ideala, o economie poate deveni mai puternica fara sa afecteze mediul, iar urmarile industrializarii peisajului frumos al Rosiei Montana nu s-ar fi produs niciodata.
Dar luand lucrurile asa cum sunt, proiectul minier al Gabriel Resources se prezinta ca cea mai buna si, probabil, singura cale pentru regiune si pentru locuitorii sai de a depasi situatia dura deja existenta.
Rosia Montana este un sat unde serviciile de asistenta medicala sunt aproape inexistente, casele se incalzesc cu lemne si jumatate dintre ele nu au apa curenta. Perspectivele oferite de proiectul minier modern pot schimba complet aceasta situatie.
Locurile de munca stabile – salarii mari, forta de munca bine pregatita, investitia, infrastructura, impozitele si taxele – pot fi baza unei economii locale puternice si diversificate, care ar putea transforma Rosia Montana intr-un loc care, pentru prima oara in aproape doua milenii, n-ar mai depinde doar de minerit.
